Stephen Hawking

Stephen Hawking (n. 8 ianuarie 1942, Oxford/Anglia) este un fizician englez, teoretician al originii universului și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, profesor la catedra de Matematică la Universitatea Cambridge, deținută cândva de Isaac Newton.

Stephen Hawking s-a născut în ziua când se împlineau 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei. Și-a făcut educația la St. Albans School (Hertfordshire) și la University College (Oxford). În 1962 - la vârsta de 20 de ani - obține titlul de Doctor în Fizică la Trinity Hall din Cambridge, unde își începe activitatea didactică și științifică.

În 1963, la vârsta de 21 de ani, Hawking observă pentru prima dată o slăbiciune a mușchilor. În urma unui examen medical, se constată o boală progresivă de neuron motor, afecțiune cunoscută sub numele de Scleroză laterală amiotrofică. I se dau maximum 3 ani de trăit. Hawking nu cedează, continuă să lucreze, în ciuda agravării continue a invalidității. Se căsătorește în1965 cu Jane Wilde (divorțând ulterior, în 1990), și va avea trei copii. Paralizia progresează și, cu timpul, devine complet imobilizat, își pierde vocea și este constrâns să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat (conceput special pentru el de un prieten), care poate fi controlat cu mișcări ale capului și globilor oculari, la o viteză de cincisprezece cuvinte pe minut! Infirmitatea nu îl poate împiedica să își continue activitatea didactică și științifică. În 1995 se căsătorește din nou, cu Elaine Mason.

În data de 20 aprilie 2009, Universitatea Cambridge a declarat că Hawking este „foarte bolnav”, și a fost internat la spitalulAddenbrooke. A două zi s-a declarat că starea lui este stabilă, dar pentru observație și o recuperare integrală, este în continuare ținut la spital.

Stephen Hawking, Profesor de Matematică Laucasian al Universităţii Cambridge şi unul dintre cei mai străluciţi fizicieni ai timpului nostru, va vizita Departamentul de Fizică şi Astronomie al Universităţii KULeuven în perioada 24-26 octombrie. Profesorul Hawking a acceptat cu bunăvoinţă să ţină o prelegere pentru comunitatea universitară şi pentru publicul larg, intitulată „Originea Universului”, pe data de 25 octombrie. Vizita lui Hawking în Leuven are loc în contextul unei noi iniţiative în domeniul cercetării lansate de Profesorul Thomas Hertog de la Institutul pentru Fizică Teoretică al KULeuven (ITP).

Profesorul Hertog îşi începe activitatea luna aceasta ca membru al Programului Odysseus desfăşurat de Fundaţia pentru Cercetare flamandă, care pune la dispoziţia cercetătorilor tineri flamanzi fonduri substanţiale pentru a-i susţine în proiectele de cercetare de pionerat.

Profesorul Hertog şi echipa ITP îşi vor concentra eforturile academice în jurul unui număr de provocări ştiinţifice în domeniul cosmologiei teoretice. Interesul acestora se va îndrepta şi asupra naturii originii Universului. 

Cu această iniţiativă ITP reînvie o tradiţie remarcabilă în domeniul cercetării in cosmologie practicată la KULeuven, tradiţie care a început în anii 1920 când renumitul om de ştiinţă Georges Lemaitre a propus primul model fizic al unui univers în expansiune. Cecetările sale au constituit fundaţia pentru ce avea să devină, în cele din urmă, teoria Bing Bang-ului. 

Insă, Lamaitre nu a cercetat natura Bing Bang-ului în sine. In mare măsură, această chestiune a rămas în afara domeniului fizicii timp de mai multe decenii, până când Hawking a reluat discuţiile la inceputul anilor 1980.

In urma evoluțiilor recente legate de Teoria Corzilor ( String Theory) , in care ITP continuă să aibă o contribuţie remarcabilă, studiul legat de natura cuantică a Bing Bang-ului devine una din zonele centrale ale cercetării teoretice în fizica energiilor înalte. 

O cosmologie fizică bazată pe Teoria Corzilor ar putea aprofunda înţelegerea noastră a unora dintre cele mai importante întrebări legate de universul nostru şi ar putea stabilli universul timpuriu ca un prim teren de testare pentru fizica energiilor inalte. 

Lansând o echipă de cercetare puternică în acest domeniu, ITP doreşte să joace un rol de lider pe plan internaţional, în incercarea de a intelege modul în care Teoria Corzilor se aplică în cosmologie şi , în special, ce fel de universuri prezice aceasta teorie.

Hawking, împreună cu Hertog și James Hartle de la Universitatea California, Santa Barbara, lucrează pentru a reduce distanţa dintre Teoria Corzilor şi cosmologie. Scopul vizitei lui Hawking în Leuven este finalizarea unei lucrări scrise în colaborare cu Hertog şi Hartle în care aceştia dezvoltă un nou mod de a folosi metodele teoriei corzilor pentru a înţelege evoluţia universului timpuriu. 

Prelegerea pubică va avea loc marţi, pe 25 octombrie, la ora 20:30, în aula Pieter de Somer, cel mai mare auditorium al universităţii ( Debériotstraat 24, Leuven). Locurile sunt deschise publiclui larg şi se vor ocupa pe principiul primul venit-primul servit. In consecinţă, vă rugăm să vă planificaţi participarea în timp util deoarece o dată ce sala şi-a atins capacitatea maximă, persoanele prezente rămase fără loc nu vor mai avea acces în sală.

Principalele domenii de cercetare sunt cosmologia teoretică, relativitatea generală și mecanica cuantică. În anii 1965-1970elaborează un model matematic asupra originii și evoluției universului în expansiune, din momentul "marii explozii" inițiale ("The Big Bang") și întreprinde studii asupra relației dintregăurile negre din univers și termodinamică. Cercetările sale l-au dus la concluzia că aceste găuri negre au o durată de existență limitată, constituirea unor perechi de particule-antiparticule virtuale ducând la o "evaporare" treptată a acestora sub forma radiației Hawking. Mai târziu, revine asupra acestei teorii, admițând că radiația se produce indiferent de procesul ce are loc înăuntrul unei găuri negre, reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuantice, teorie cunoscută sub numele de paradoxul informațional al găurilor negre. La Conferința Internațională asupra Relativității Generale și Gravitației din 21 iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking a emis idea că găurile negre ar putea transmite, într-o manieră deformată, informații asupra întregii materii pe care au asimilat-o.

Foarte populare sunt cărțile sale de popularizare a științei, pentru nespecialiști: A Brief History of Time, 1988 (publicată în limba română sub titlul Scurtă istorie a timpului, 2004),Einstein's dream, 1993 (Visul lui Einstein și alte eseuri), The Universe in a Nutshell, 2001 (Universul într-o coajă de nucă, 2004) și A briefer history of time, în colaborare cu Leonard Mlodinow, 2005 (O mai scurtă istorie a timpului).

În data de 1 octombrie 2009, Universitatea din Cambridge declară că: În joia aceasta celebrul fizician și cosmolog predă la celebra „Catedră Lucasiană de Matematică” a Universității.

Premii și distincții 

• Fellow of the Royal Society din 1974
• Companion of the Order of the British Empire din 1982
• Medalia de Aur din partea Royal Astronomical Society 1985
• Premiul J. E. Lilienfeld de la American Physical Society 1999
• Medalia de aur Papa Pius al XII-lea, decernată de Vatican în 1975
• Membru al Academiei Pontificale de Științe din 1986, deși teoriile sale nu sunt întru totul de acord cu interpretarea religioasă a creației lumii
• Premiul Wolf pentru Fizică, împreună cu Roger Penrose, în 1988